Puncte de interes
Bibliotecile ocupa un loc de prima importanta in viata culturala a orasului, prima biblioteca publica din Craiova fiind infintata in anul 1840. Deosebit de valoroase in peisajul craiovean actual sunt Biblioteca Judeteana "Alexandru si Aristia Aman", Biblioteca Universitara, care gazduieste Biblioteca Germana si Biblioteca Franceza "Omnia".
Dupa primul razboi mondial, pe plan stilistic se continua stradania de afirmare a elementelor nationale in arta. In Craiova acestei perioade se construieste asa-numita Casa Alba (pe una din laturile gradinii centrale - English Park - realizata in stilul unui scuar londonez), dupa planurile arhitectului Constantin Iotz.
Un loc aparte intre constructiile vechi il ocupa Biserica Sfantul Dumitru, ctitorita de Matei Basarab in 1652. De-a lungul timpului insa, oamenii au adus modificari bisericii: Constantin Brancoveanu ii reface chenarele ferestrelor in stilul brancovenesc; Constantin Obedeanu o restaureaza in 1723, iar boierii Argetoieni in 1774. Din cauza cutremurului din 1840 biserica se deterioreaza si este inchisa pana in anul 1889, cand au inceput lucrarile de restaurare sub conducerea arhitectului Andre Lecomte de Nouy, care a ridicat din temelii actuala constructie, fara a respecta stilul celei vechi. Pictura s-a lucrat in trei etape, de catre pictorii francezi Emil Menpiot si Bories, terminandu-se in anul 1933. Biserica Sfantu Dumitru se afla pozitionata langa Colegiul National “Fratii Buzesti”, in apropierea Postei Romane.
Casa Baniei este cea mai veche cladire existenta azi in oras, datand din anul 1699; dupa aprecierile istoricilor de arta, ea continua una mai veche, din sec.XV, cladita de Barbu Craiovescu. Refacuta de Constantin Brancoveanu, Casa Baniei are doua nivele, cu camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj. A fost lucrata de catre mesterii arhitecti ai domnitorului, intr-un stil popular. Aici se aduna divanul Craiovei, iar in timpul ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei stapanitorilor. Ulterior, cladirea a fost, succesiv: cartierul lui Murtaza Pasa (1737-1739), locuinta particulara a episcopului, localul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de scoala pentru Gimnaziul "Fratii Buzesti" (1896-1914) si scoala normala de invatatoare, lacas pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) si pentru sectia de etnografie (din 1967).
Casa Vorvorenilor - actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat cu aspect de monumentalitate, realizat dupa planurile arhitectului D.Maimarolu; el prezinta influenta mai tarzie a Renasterii franceze, caracterizata prin acoperisuri mansardate, multitudine de ornamentari si stucaturi, interioare bogat decorate.
O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie Palatul Jean Mihail (actualul Muzeu de Arta), realizat intre 1899-1907 de arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogati oameni ai Romaniei din acele vremuri. Palatul era destinat a fi locuinta particulara. La constructia sa s-au folosit materiale de cea mai buna calitate. Valoroasa stucatura, in parte aurita, luminatoarele, oglinzile venetiene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scarile din marmura de Carrara, peretii tapisati cu matase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria..., toate dadeau incaperilor un aer de eleganta si gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie si dotat de la inceput cu instalatie electrica si incalzire centrala. Constantin Mihail moare in 1908, iar palatul ii va reveni fiului sau cel mic, Jean Mihail.
Cinematografia a patruns timpuriu in Craiova. Este demn de relevat ca la numai doi ani dupa prima reprezentatie cinematografica din lume, realizata de fratii Lumiere la Paris, la Craiova se prezinta scurte pelicule de film. Curiozitatea se transforma in interes si pasiune pentru noua arta, astfel ca, in 1915, in oras existau deja cinci sali de cinema. Craiova a dat cinematografiei mondiale mai multe talente autentice, care au devenit veritabile staruri: Jenny Holt (Ecaterina Vladescu Olt), Polla Illery (Paula Iliescu), Elisa la Porta (Eliza Strainul), regizorul Jean Negulescu (care s-a impus in lumea Hollywood-ului).
Institutii de cultura cu veche traditie in Craiova sunt: Teatrul National (care apare in 1850 si in momentul actual se bucura de un deosebit prestigiu international), Teatrul de Papusi (1956), Filarmonica de Stat "Oltenia" (infiintata in 1947; gazda unor festivaluri nationale si internationale de renume), Teatrul Liric (1972, devenit in 1996 Teatrul de Opera si Opereta "Elena Theodorini"). Dintre realizarile contemporane trebuie sa amintim noul edificiu al Teatrului National, inaugurat in 1973. Cel care l-a realizat, arhitectul Al. Iotzu (fiul lui Constantin Iotzu), prezenta el insusi opera sa intr-un interviu acordat revistei Contemporanul (15.11.1972): "...noua cladire din Craiova e conceputa in asa fel incat sa-si poata adapta scena si sala in functie de montarea spectacolului in una dintre cele trei modalitati (elisabethan, italian si in arena); intre cladirile masive din jur, teatrul are personalitatea sa prin orizontala lunga, continuata de un paviament si apoi de parc - ce se impune in contrast cu ambianta...; edificiul e un volum cu toate plinurile modulate, creand intranduri si iesinduri, iar suprafetele netede constituie accente pe acest volum sculptural imbracat integral in travertin alb-galbui... Teatrul este dotat cu... scena neobisnuit de intinsa (peste 40 metri adancime)." Acest somptuos edificiu este o mandrie a Craiovei si a teatrului romanesc in genere.
Realizarea fostului Palat de Justitie (astazi sediul central al Universitatii) a fost proiectata, in 1890, de arhitectul Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului in arhitectura.
Gradina Botanica a fost amenajata din initiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca baza de studiu pentru studentii facultatilor de agronomie si horticultura, dar si ca zona de agrement. Gradina cuprinde o suprafata de 17 ha si este delimitata pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic.
O alta zona vegetala si turistica deosebita o reprezinta Lunca Jiului , parc-padure intins pe o suprafata de peste 60 ha, pe malul stang al raului Jiu.
Unul dintre punctele de atractie cele mai vestite din Craiova il reprezinta Parcul "Nicolae Romanescu". Acest parc este unic in Romania si reprezinta totodata una dintre realizarile de acest gen cele mai interesante din Europa. Initiativa acestei importante lucrari urbanistice ii revine lui Nicolae Romanescu. Proiectul, creatie a arhitectului francez E.Redont, a fost premiat cu Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Paris din 1900. Lucrarile au durat aproape trei ani. S-au folosit solutii indraznete de constructie, inedite pentru acea vreme, au fost implantate specii valoroase de arbori, s-a urmarit crearea unui cadru romantic generos prin pitorescul si poezia lui (podul suspendat, castel in ruina, poduri peste cursul raului, imitatii de stanci, refugii, chioscuri, parapete de pod imitand trunchiuri de arbori, insula pentru lebede, debarcader). Suprafata totala a parcului cuprinde peste 96 ha de plantatii (arboret, peluze, arbori, arbusti), o intindere de apa de 4 ha, un hipodrom de peste 20 ha, drumuri, alei si poteci pe o intindere de 35 km. Exista si o gradina zoologica, unde pot fi vazute indeosebi specii de pasari si animale indigene, dar nu numai atat...
O alta constructie deosebita este cladirea fostei Banci a Comertului, acum sediul Primariei Craiovei. Proiectata de arhitectul Ion Mincu, este terminata in 1916 de catre elevul sau Constantin Iotzu. Cladirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venetiene si grilaje de fier forjat.
O constructie interesanta, viguroasa, cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, astazi sediul Prefecturii si Consiliului Judetean Dolj. Opera a arhitectului Petre Antonescu, aceasta cladire a fost realizata intre anii 1912-1913.
Desi Craiova a beneficiat de un insemnat numar de colectionari de arta, primul asezamant muzeal dateaza din 1908. Astazi pot fi vizitate expozitii de arta, de istorie si arheologie, de etnografie, de stiintele naturii.
Informatii preluate din lucrarile:
• Istoria Craiovei - Ed.Scrisul Romanesc, 1977
• Craiova - 500 de ani - Album original
• Muzeul de Arta Craiova. Paul Rezeanu, Ed. Scrisul Romanesc
• Istoria Teatrului National din Craiova. Colectiv, Ed. Scrisul Romanesc
Dupa primul razboi mondial, pe plan stilistic se continua stradania de afirmare a elementelor nationale in arta. In Craiova acestei perioade se construieste asa-numita Casa Alba (pe una din laturile gradinii centrale - English Park - realizata in stilul unui scuar londonez), dupa planurile arhitectului Constantin Iotz.
Un loc aparte intre constructiile vechi il ocupa Biserica Sfantul Dumitru, ctitorita de Matei Basarab in 1652. De-a lungul timpului insa, oamenii au adus modificari bisericii: Constantin Brancoveanu ii reface chenarele ferestrelor in stilul brancovenesc; Constantin Obedeanu o restaureaza in 1723, iar boierii Argetoieni in 1774. Din cauza cutremurului din 1840 biserica se deterioreaza si este inchisa pana in anul 1889, cand au inceput lucrarile de restaurare sub conducerea arhitectului Andre Lecomte de Nouy, care a ridicat din temelii actuala constructie, fara a respecta stilul celei vechi. Pictura s-a lucrat in trei etape, de catre pictorii francezi Emil Menpiot si Bories, terminandu-se in anul 1933. Biserica Sfantu Dumitru se afla pozitionata langa Colegiul National “Fratii Buzesti”, in apropierea Postei Romane.
Casa Baniei este cea mai veche cladire existenta azi in oras, datand din anul 1699; dupa aprecierile istoricilor de arta, ea continua una mai veche, din sec.XV, cladita de Barbu Craiovescu. Refacuta de Constantin Brancoveanu, Casa Baniei are doua nivele, cu camere cu bolti de caramida la parter, cu camere si cerdace la etaj. A fost lucrata de catre mesterii arhitecti ai domnitorului, intr-un stil popular. Aici se aduna divanul Craiovei, iar in timpul ocupatiei austriece a fost resedinta administratiei stapanitorilor. Ulterior, cladirea a fost, succesiv: cartierul lui Murtaza Pasa (1737-1739), locuinta particulara a episcopului, localul primei scoli din Craiova (1750), local pentru tribunal, local de scoala pentru Gimnaziul "Fratii Buzesti" (1896-1914) si scoala normala de invatatoare, lacas pentru Muzeul Olteniei (1934-1948) si pentru sectia de etnografie (din 1967).
Casa Vorvorenilor - actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat cu aspect de monumentalitate, realizat dupa planurile arhitectului D.Maimarolu; el prezinta influenta mai tarzie a Renasterii franceze, caracterizata prin acoperisuri mansardate, multitudine de ornamentari si stucaturi, interioare bogat decorate.
O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie Palatul Jean Mihail (actualul Muzeu de Arta), realizat intre 1899-1907 de arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogati oameni ai Romaniei din acele vremuri. Palatul era destinat a fi locuinta particulara. La constructia sa s-au folosit materiale de cea mai buna calitate. Valoroasa stucatura, in parte aurita, luminatoarele, oglinzile venetiene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scarile din marmura de Carrara, peretii tapisati cu matase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria..., toate dadeau incaperilor un aer de eleganta si gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie si dotat de la inceput cu instalatie electrica si incalzire centrala. Constantin Mihail moare in 1908, iar palatul ii va reveni fiului sau cel mic, Jean Mihail.
Cinematografia a patruns timpuriu in Craiova. Este demn de relevat ca la numai doi ani dupa prima reprezentatie cinematografica din lume, realizata de fratii Lumiere la Paris, la Craiova se prezinta scurte pelicule de film. Curiozitatea se transforma in interes si pasiune pentru noua arta, astfel ca, in 1915, in oras existau deja cinci sali de cinema. Craiova a dat cinematografiei mondiale mai multe talente autentice, care au devenit veritabile staruri: Jenny Holt (Ecaterina Vladescu Olt), Polla Illery (Paula Iliescu), Elisa la Porta (Eliza Strainul), regizorul Jean Negulescu (care s-a impus in lumea Hollywood-ului).
Institutii de cultura cu veche traditie in Craiova sunt: Teatrul National (care apare in 1850 si in momentul actual se bucura de un deosebit prestigiu international), Teatrul de Papusi (1956), Filarmonica de Stat "Oltenia" (infiintata in 1947; gazda unor festivaluri nationale si internationale de renume), Teatrul Liric (1972, devenit in 1996 Teatrul de Opera si Opereta "Elena Theodorini"). Dintre realizarile contemporane trebuie sa amintim noul edificiu al Teatrului National, inaugurat in 1973. Cel care l-a realizat, arhitectul Al. Iotzu (fiul lui Constantin Iotzu), prezenta el insusi opera sa intr-un interviu acordat revistei Contemporanul (15.11.1972): "...noua cladire din Craiova e conceputa in asa fel incat sa-si poata adapta scena si sala in functie de montarea spectacolului in una dintre cele trei modalitati (elisabethan, italian si in arena); intre cladirile masive din jur, teatrul are personalitatea sa prin orizontala lunga, continuata de un paviament si apoi de parc - ce se impune in contrast cu ambianta...; edificiul e un volum cu toate plinurile modulate, creand intranduri si iesinduri, iar suprafetele netede constituie accente pe acest volum sculptural imbracat integral in travertin alb-galbui... Teatrul este dotat cu... scena neobisnuit de intinsa (peste 40 metri adancime)." Acest somptuos edificiu este o mandrie a Craiovei si a teatrului romanesc in genere.
Realizarea fostului Palat de Justitie (astazi sediul central al Universitatii) a fost proiectata, in 1890, de arhitectul Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului in arhitectura.
Gradina Botanica a fost amenajata din initiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca baza de studiu pentru studentii facultatilor de agronomie si horticultura, dar si ca zona de agrement. Gradina cuprinde o suprafata de 17 ha si este delimitata pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic.
O alta zona vegetala si turistica deosebita o reprezinta Lunca Jiului , parc-padure intins pe o suprafata de peste 60 ha, pe malul stang al raului Jiu.
Unul dintre punctele de atractie cele mai vestite din Craiova il reprezinta Parcul "Nicolae Romanescu". Acest parc este unic in Romania si reprezinta totodata una dintre realizarile de acest gen cele mai interesante din Europa. Initiativa acestei importante lucrari urbanistice ii revine lui Nicolae Romanescu. Proiectul, creatie a arhitectului francez E.Redont, a fost premiat cu Medalia de Aur la Expozitia Internationala de la Paris din 1900. Lucrarile au durat aproape trei ani. S-au folosit solutii indraznete de constructie, inedite pentru acea vreme, au fost implantate specii valoroase de arbori, s-a urmarit crearea unui cadru romantic generos prin pitorescul si poezia lui (podul suspendat, castel in ruina, poduri peste cursul raului, imitatii de stanci, refugii, chioscuri, parapete de pod imitand trunchiuri de arbori, insula pentru lebede, debarcader). Suprafata totala a parcului cuprinde peste 96 ha de plantatii (arboret, peluze, arbori, arbusti), o intindere de apa de 4 ha, un hipodrom de peste 20 ha, drumuri, alei si poteci pe o intindere de 35 km. Exista si o gradina zoologica, unde pot fi vazute indeosebi specii de pasari si animale indigene, dar nu numai atat...
O alta constructie deosebita este cladirea fostei Banci a Comertului, acum sediul Primariei Craiovei. Proiectata de arhitectul Ion Mincu, este terminata in 1916 de catre elevul sau Constantin Iotzu. Cladirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venetiene si grilaje de fier forjat.
O constructie interesanta, viguroasa, cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, astazi sediul Prefecturii si Consiliului Judetean Dolj. Opera a arhitectului Petre Antonescu, aceasta cladire a fost realizata intre anii 1912-1913.
Desi Craiova a beneficiat de un insemnat numar de colectionari de arta, primul asezamant muzeal dateaza din 1908. Astazi pot fi vizitate expozitii de arta, de istorie si arheologie, de etnografie, de stiintele naturii.
Informatii preluate din lucrarile:
• Istoria Craiovei - Ed.Scrisul Romanesc, 1977
• Craiova - 500 de ani - Album original
• Muzeul de Arta Craiova. Paul Rezeanu, Ed. Scrisul Romanesc
• Istoria Teatrului National din Craiova. Colectiv, Ed. Scrisul Romanesc
